Tribunalul Brașov obligă IPJ Argeș să comunice documentele privind cele 11 animale ridicate de la un cetățean din Topoloveni. 

Un caz controversat, 11 animale ridicate, suspiciuni de abuzuri, acuzații privind implicarea unor persoane influente din Topoloveni și un Inspectorat de Poliție care a refuzat să comunice documente de interes public, invocând protecția datelor personale. A fost nevoie de intervenția instanței pentru ca Asociația Luptătorii pentru Dreptate și Adevăr (ALDA) să obțină recunoașterea dreptului de acces la informațiile solicitate.

La data de 14 octombrie 2026, Tribunalul Brașov, în dosarul nr. 1340/62/2026, a admis în parte acțiunea formulată de Asociația Luptătorii pentru Dreptate și Adevăr (ALDA) împotriva Inspectoratului de Poliție Județean Argeș.

Potrivit soluției pronunțate, instanța a decis:

„Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia Luptătorii pentru Dreptate şi Adevăr (ALDA) în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Argeş. Obligă pârâtul să comunice reclamantei informaţiile de interes public solicitate prin cererea înregistrată sub nr. 91108/23.03.2026, la punctele 1, 2, 3, 5, 6, cu anonimizarea datelor cu caracter personal.”

Această hotărâre reprezintă un pas important în demersurile ALDA de a clarifica împrejurările în care reprezentanții Biroului pentru Protecția Animalelor Argeș au ridicat mai multe animale aparținând unui cetățean din orașul Topoloveni.

11 animale ridicate în doi ani. Un proprietar care acuză abuzuri și cere să i se facă dreptate

În perioada 2024–2025, reprezentanții Biroului pentru Protecția Animalelor (BPA) Argeș au ridicat, în mai multe etape, 11 animale aparținând domnului Floroiu Silviu Vasile, locuitor al orașului Topoloveni, județul Argeș.

Concret:

• În anul 2024: o iapă gestantă și un cal;
• În anul 2025: cinci vaci;
• Tot în anul 2025: alte patru vaci, dintre care una gestantă.

Proprietarul susține că animalele i-au fost ridicate abuziv, fără respectarea procedurilor legale, fără întocmirea sau comunicarea corespunzătoare a documentelor și fără justificarea măsurilor dispuse.

Mai mult, acesta reclamă o posibilă înțelegere între anumite persoane implicate în aceste intervenții, primarul orașului Topoloveni și un vecin al său, medicul veterinar Vînătoru.

Aceste acuzații sunt grave și necesită verificări din partea instituțiilor competente. Ele nu pot fi considerate dovedite doar pe baza relatărilor proprietarului.

Potrivit informațiilor prezentate ALDA, toate cele 11 animale ar fi fost transportate la adăpostul din Uzunu, județul Giurgiu, asociat cu numele domnului Istrate.

Există suspiciuni că Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș nu ar fi fost informată în prealabil și că, la momentul plasării animalelor, Consiliul Județean Argeș nu ar fi avut încheiat un contract valabil pentru astfel de servicii.

De asemenea, proprietarul susține că animalele nu i-au mai fost restituite, existând suspiciuni că unele dintre acestea ar fi fost înstrăinate.

Dacă aceste aspecte se confirmă, ne aflăm în fața unor posibile nereguli grave, care trebuie investigate și pentru care persoanele responsabile trebuie să răspundă potrivit legii.

Ce a solicitat ALDA de la IPJ Argeș?

Pentru a verifica legalitatea intervențiilor, ALDA a transmis, la data de 18 martie 2026, o solicitare de informații de interes public către IPJ Argeș, înregistrată sub nr. 91108/23.03.2026.

Asociația nu a cerut informații despre viața privată a polițiștilor sau a altor persoane, ci documente privind activitatea unei instituții publice.

Printre documentele solicitate se numără:

1. Ordinele de plasare în adăpost pentru cele două cabaline ridicate în anul 2024, inclusiv copiile documentelor semnate de proprietar.
2. Procesele-verbale privind punerea în executare a ordinelor de plasare, cu informații despre adăpostul de destinație, mijlocul de transport utilizat și autorizațiile de transport.
3. Documentele privind evaluarea stării de sănătate a animalelor, semnate de un medic veterinar autorizat.
4. Documentele corespunzătoare ridicării celor cinci vaci în anul 2025.
5. Aceleași documente pentru celelalte patru vaci, dintre care una gestantă, ridicate tot în anul 2025.

Aceste documente sunt esențiale pentru stabilirea legalității măsurilor.

Au existat ordine de plasare întocmite în condițiile legii? Au fost evaluate animalele înainte de ridicare? Cine a autorizat transportul? Ce adăpost a fost indicat în documente? Au fost respectate toate procedurile obligatorii?

Sunt întrebări legitime, iar răspunsurile trebuie să rezulte din documente oficiale, nu doar din afirmațiile persoanelor implicate.

IPJ Argeș a refuzat comunicarea documentelor invocând GDPR

Un aspect deosebit de important rezultă chiar din întâmpinarea depusă de IPJ Argeș la Tribunalul Brașov.

În acest document, instituția recunoaște că, prin răspunsul nr. 91108 din 02.04.2026, Biroul pentru Protecția Animalelor a refuzat transmiterea înscrisurilor solicitate, motivând că acestea conțin date cu caracter personal și că divulgarea lor ar încălca Regulamentul european nr. 2016/679 privind protecția datelor.

IPJ Argeș a invocat inclusiv prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001, referitoare la informațiile exceptate de la liberul acces.

Dar de ce nu au fost anonimizate datele personale și comunicate informațiile de interes public?

Aceasta a fost una dintre problemele esențiale ridicate de ALDA în fața instanței.

Asociația a arătat că protecția datelor personale nu justifică automat refuzul integral al comunicării unor documente care privesc activitatea unei instituții publice.

În cererea de chemare în judecată, ALDA a invocat și Decizia nr. 37/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia, atunci când informațiile de interes public și datele personale se regăsesc în același document, accesul la informațiile publice se poate realiza prin anonimizarea datelor personale.

Iar soluția Tribunalului Brașov confirmă, în limitele cererii admise, obligația IPJ Argeș de a comunica informațiile solicitate cu anonimizarea datelor cu caracter personal.

Așadar, argumentul protecției datelor personale nu a fost suficient pentru a justifica refuzul integral de comunicare a informațiilor.

Un argument discutabil al IPJ Argeș: proprietarul ar fi avut deja documentele!

Poate unul dintre cele mai interesante aspecte ale procesului se regăsește la pagina 4 a întâmpinării depuse de IPJ Argeș.

Instituția susține că domnul Floroiu Silviu Vasile ar fi intrat în posesia proceselor-verbale de încredințare a celor două cabaline și a ordinelor de plasare a animalelor.

Pe această bază, IPJ Argeș a apreciat că solicitarea ALDA ar fi lipsită de interes, deoarece documentele s-ar fi aflat deja în posesia proprietarului.

Această susținere ridică o întrebare fundamentală:

De când dreptul unei asociații de a solicita informații publice depinde de documentele pe care le deține o altă persoană?

În răspunsul la întâmpinare, ALDA a precizat foarte clar:

„Asociația noastră a formulat o solicitare de informații publice în nume propriu și nu în numele sau la solicitarea altei persoane.”

Totodată, asociația a arătat că nu se afla în posesia documentelor solicitate și că nu avea o relație apropiată cu domnul Floroiu, care să îl oblige să îi comunice înscrisurile.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 544/2001, orice persoană are dreptul să solicite și să obțină informații de interes public, în condițiile legii.

Prin urmare, simplul fapt că o persoană ar deține anumite înscrisuri nu înlătură dreptul unei asociații de a solicita informații publice de la instituția competentă.

Mai mult, ALDA nu urmărește doar obținerea unor copii, ci verificarea legalității unor intervenții ale autorităților.

Dacă documentele există, de ce nu au fost comunicate în forma permisă de lege?

Din întâmpinarea IPJ Argeș rezultă că instituția susține existența unor ordine de plasare și procese-verbale privind cele două cabaline.

Această afirmație nu lămurește însă toate aspectele contestate de proprietar.

Existența unui document nu dovedește, prin ea însăși, că acesta a fost întocmit legal, că toate procedurile au fost respectate sau că măsura dispusă a fost justificată.

Tocmai de aceea, ALDA consideră necesară verificarea efectivă a documentelor, a datelor de emitere, a semnăturilor, a evaluărilor veterinare și a împrejurărilor în care animalele au fost transportate și plasate în adăpost.

În plus, întâmpinarea nu clarifică în mod complet situația documentelor aferente tuturor celor 11 animale.

Există diferențe importante între a afirma că anumite documente au fost întocmite și a demonstra că fiecare intervenție a respectat toate condițiile legale.

Ce s-a întâmplat cu animalele ajunse la Uzunu?

O altă problemă care necesită clarificări privește destinația finală a animalelor.

Potrivit acuzațiilor formulate de proprietar, animalele au fost duse la adăpostul din Uzunu, județul Giurgiu, iar ulterior domnul Istrate ar fi refuzat să le restituie.

Mai mult, există suspiciuni că o parte dintre animale ar fi fost vândute sau înstrăinate.

Aceste informații trebuie verificate prin documente oficiale, inclusiv prin evidențele de intrare și ieșire din adăpost, actele de transport și documentele privind eventuala înstrăinare a animalelor.

Dacă animalele au fost ridicate prin intervenția unei autorități publice, este firesc să se poată stabili traseul acestora și persoanele care au avut responsabilitatea îngrijirii lor.

Cine a dispus transportul la Uzunu? În baza cărui contract au fost primite animalele? Cine a suportat cheltuielile? Cine a verificat condițiile de adăpostire? Unde sunt astăzi cele 11 animale?

Și, poate cea mai importantă întrebare:

Dacă unele animale au fost vândute, cine a aprobat înstrăinarea lor și în baza căror documente?

Până la clarificarea acestor aspecte, suspiciunile privind modul în care au fost gestionate animalele rămân întrebări legitime care necesită răspunsuri.

Legea nr. 544/2001 nu poate fi transformată într-o simplă formalitate

În acțiunea formulată la Tribunalul Brașov, ALDA a invocat prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, precum și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Un argument important îl reprezintă art. 13 din Legea nr. 544/2001, care prevede că informațiile ce favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate ori instituție publică sunt informații de interes public.

ALDA a invocat această prevedere tocmai în contextul suspiciunilor privind legalitatea intervențiilor Biroului pentru Protecția Animalelor Argeș.

Instituțiile publice trebuie să fie transparente, mai ales atunci când acțiunile lor sunt contestate și există suspiciuni privind încălcarea drepturilor cetățenilor.

Este important de precizat că Tribunalul Brașov s-a pronunțat asupra dreptului de acces la informații, nu asupra legalității ridicării animalelor și nici asupra eventualei răspunderi a persoanelor menționate.

Totuși, documentele a căror comunicare a fost dispusă pot reprezenta un element esențial pentru clarificarea situației.

În spatele acestui dosar se află drama unui om

Dincolo de articole de lege, întâmpinări și proceduri judiciare, există povestea unui om care susține că a fost lipsit în mod abuziv de animalele sale.

Domnul Floroiu a plâns după animalele ridicate, a încercat să își caute dreptatea și s-a adresat instituțiilor statului, sperând că cineva va verifica ceea ce i s-a întâmplat.

Pentru un crescător de animale, pierderea acestora nu înseamnă doar o pagubă materială. Înseamnă muncă, sacrificii, investiții și atașament față de ființele pe care le-a îngrijit.

Iar atunci când un cetățean ajunge să se considere neputincios în fața autorităților, este de datoria instituțiilor competente să verifice acuzațiile și să ofere răspunsuri.

Suspiciunile privind posibile influențe locale, implicarea unor persoane cu funcții publice și eventualele beneficii obținute din plasarea sau înstrăinarea animalelor trebuie investigate cu seriozitate.

Nimeni nu poate fi considerat vinovat în lipsa probelor, dar nici acuzațiile unui cetățean nu trebuie ignorate doar pentru că vizează persoane influente.

ALDA nu se oprește aici. Vrem documentele și vrem adevărul!

Hotărârea Tribunalului Brașov din 14 octombrie 2026 reprezintă un pas important pentru ALDA și pentru apărarea dreptului cetățenilor de a cunoaște modul în care acționează instituțiile publice.

După comunicarea documentelor, asociația va putea analiza legalitatea intervențiilor, existența ordinelor de plasare, modul de efectuare a evaluărilor veterinare și documentele referitoare la transportul animalelor.

De asemenea, rămâne necesară clarificarea situației contractuale privind plasarea animalelor în adăpostul din Uzunu, precum și a destinației actuale a acestora.

Nu cerem favoruri. Nu cerem privilegii. Nu cerem ca cineva să fie condamnat pe baza unor simple suspiciuni.

Cerem transparență, documente oficiale, respectarea legii și verificarea tuturor acuzațiilor.

Iar întrebarea pe care o adresăm public conducerii IPJ Argeș și reprezentanților Biroului pentru Protecția Animalelor rămâne:

Dacă toate măsurile au fost legale, de ce a fost nevoie ca ALDA să se adreseze Tribunalului Brașov pentru a obține documentele care ar trebui să demonstreze acest lucru?

Și încă o întrebare, poate cea mai importantă pentru proprietar:

Unde sunt cele 11 animale ridicate de la domnul Floroiu Silviu Vasile și cine răspunde pentru soarta lor?

ALDA va continua să solicite răspunsuri și să utilizeze mijloacele legale pentru clarificarea acestui caz.

Pentru că protecția animalelor nu trebuie să devină un pretext pentru încălcarea drepturilor cetățenilor, iar legea trebuie aplicată în mod egal tuturor, indiferent de funcție, influență sau poziție socială.

Asociația Luptătorii pentru Dreptate și Adevăr (ALDA)

Protecția animalelor, protecția mediului și apărarea drepturilor cetățenilor.