Asociația Luptătorii pentru Dreptate și Adevăr (ALDA) a sesizat Parlamentul României cu privire la riscurile juridice și practice ale modificării legislației privind intervențiile asupra urșilor bruni. Răspunsul primit din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională confirmă examinarea argumentelor, fără a preciza însă ce măsuri concrete vor fi adoptate. Între timp, proiectul legislativ a parcurs procedura de reexaminare și a fost adoptat din nou de Camera Deputaților.O lege cu impact asupra oamenilor, animalelor și mediului

Modificarea OUG nr. 81/2021, prin proiectul PL-x nr. 218/2026, urmărește prevenirea atacurilor urșilor bruni asupra populației și reducerea pagubelor materiale.

Potrivit prevederilor analizate în memoriul ALDA, pentru fiecare dintre anii 2026 și 2027 sunt stabilite două niveluri de recoltare:

Aceste niveluri însumează 969 de exemplare anual, respectiv 1.938 pentru cei doi ani, dacă nivelurile ar fi utilizate integral. Nu reprezintă însă o obligație de recoltare efectivă a tuturor exemplarelor.

Protejarea vieții omenești constituie un obiectiv legitim. Totuși, legislația trebuie să asigure și respectarea obligațiilor europene privind conservarea ursului brun, specie protejată prin Directiva 92/43/CEE.

Ce prevede legislația europeană

Articolul 12 din Directiva Habitate instituie un regim de protecție strictă pentru speciile prevăzute în anexa IV, inclusiv ursul brun.

Articolul 16 permite derogări, inclusiv pentru protejarea sănătății și siguranței publice sau prevenirea unor daune importante, dar numai în condiții restrictive.

În esență, autoritățile trebuie să demonstreze existența unui motiv legal pentru derogare, absența unei alternative satisfăcătoare și faptul că măsura nu afectează negativ menținerea populației într-o stare de conservare favorabilă. În situațiile reglementate de articolul 16 alineatul (1) litera (e), se aplică și condițiile privind caracterul selectiv, limitat și strict supravegheat al prelevărilor.

Cele șase probleme ridicate de ALDA

În memoriul transmis Parlamentului, asociația a formulat șase categorii de observații și propuneri.

1. Selectarea exemplarelor cu comportament conflictual. ALDA solicită ca intervențiile preventive să vizeze prioritar urșii habituați, cei cu comportament conflictual documentat și exemplarele care frecventează repetat localitățile, în locul unei abordări bazate exclusiv pe repartizarea numerică a cotelor.

2. Reevaluarea cotelor pentru anul 2027. Asociația contestă aplicarea automată a acelorași niveluri timp de doi ani, fără o evaluare intermediară obligatorie a mortalității, reproducerii, structurii populației și conflictelor cu oamenii.

3. Monitorizarea națională în timp real. Este propus un registru electronic unic care să documenteze fiecare recoltare, să urmărească nivelurile disponibile și să blocheze depășirea cotelor.

4. Protejarea femelelor însoțite de pui. ALDA consideră dificil de aplicat interdicția limitată la femelele însoțite de pui sub doi ani, deoarece vârsta acestora nu poate fi întotdeauna determinată în teren. Propunerea este protejarea tuturor femelelor însoțite de pui.

5. Reguli clare de răspundere. Memoriul solicită corelarea interdicțiilor cu sancțiunile și stabilirea consecințelor pentru depășirea cotelor, raportările false sau nerespectarea obligațiilor de documentare.

6. Evaluări actualizate începând cu 2028. Asociația cere ca stabilirea anuală a nivelurilor de recoltare să țină cont nu doar de studiul genetic, ci și de mortalitatea cumulată, evoluția populației, distribuția geografică și eficiența măsurilor neletale.

Aceste propuneri urmăresc transformarea mecanismului de recoltare într-un sistem bazat pe documentare, verificare și responsabilitate instituțională.

Ce a răspuns Camera Deputaților

La 14 august 2026, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a transmis ALDA răspunsul nr. 7c-14/392/2026, semnat de secretarul comisiei, Cătălin-Viorel Mîndroc.

Comisia a comunicat că a luat act de aspectele semnalate și de argumentele referitoare la necesitatea unui cadru legislativ clar, predictibil și eficient.

Totodată, a precizat că propunerile care presupun modificări legislative urmează să fie analizate în cadrul procedurii parlamentare, cu implicarea comisiilor competente.

Răspunsul reprezintă o confirmare oficială a primirii și examinării sesizării, însă nu precizează dacă vreuna dintre propunerile concrete ale asociației a fost acceptată.

Nu sunt prezentate evaluări științifice suplimentare, măsuri privind monitorizarea recoltărilor sau o soluție explicită pentru problemele semnalate în legătură cu protecția femelelor însoțite de pui.

Această distincție este importantă: luarea în considerare a unei petiții nu echivalează cu adoptarea modificărilor legislative solicitate.

Ce s-a întâmplat ulterior în Parlament

Cronologia oficială a proiectului PL-x nr. 218/2026 arată că, după răspunsul adresat ALDA, procedura legislativă a continuat.

La 26 august 2026, Senatul a adoptat legea în urma cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

La 16 septembrie 2026, comisiile reunite ale Camerei Deputaților au emis un raport favorabil, cu 11 amendamente respinse. În aceeași zi, Camera Deputaților a adoptat din nou legea, cu 249 de voturi pentru, 9 împotrivă și 10 abțineri.

La 21 septembrie, proiectul a fost depus la secretarul general pentru exercitarea dreptului parlamentarilor de sesizare a Curții Constituționale. Acesta este ultimul stadiu afișat în fișa legislativă consultată și nu trebuie confundat cu confirmarea promulgării sau intrării în vigoare.

Decizia Curții Constituționale nu înlătură toate întrebările privind aplicarea legii

Un element juridic important îl reprezintă Decizia CCR nr. 733 din 24 iunie 2026.

Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României, constatând constituționalitatea legii în raport cu criticile analizate.

Totuși, decizia include și o opinie separată, în care au fost formulate rezerve privind fundamentarea cotelor, demonstrarea lipsei alternativelor satisfăcătoare și raportul dintre competențele Parlamentului și ale autorităților administrative.

Opinia separată nu reprezintă soluția obligatorie a Curții, dar evidențiază existența unor dezacorduri juridice asupra mecanismului legislativ.

Legalitatea și justificarea intervențiilor concrete rămân aspecte care trebuie examinate potrivit normelor aplicabile.

Siguranța oamenilor și conservarea urșilor nu trebuie tratate ca obiective incompatibile

Dezbaterea privind ursul brun este adesea prezentată ca o alegere între siguranța cetățenilor și protejarea animalelor sălbatice.

În realitate, autoritățile au obligații în ambele direcții.

Comunitățile expuse conflictelor au nevoie de intervenții rapide, măsuri preventive, gestionarea corespunzătoare a deșeurilor și soluții pentru reducerea pagubelor.

În același timp, protejarea ursului brun presupune măsuri fundamentate științific, supraveghere și respectarea condițiilor legale pentru derogări.

Un mecanism de intervenție eficient trebuie să permită autorităților să acționeze în situații de pericol, fără ca măsurile excepționale să se transforme într-o practică lipsită de evaluare individuală sau de control.

Concluzie: răspunsul instituțional există, dar transparența aplicării legii rămâne esențială

Demersul ALDA și răspunsul primit de la Camera Deputaților evidențiază rolul participării civice în dezbaterea unei legislații cu impact asupra siguranței publice și conservării biodiversității.

Memoriul formulează propuneri tehnice și juridice concrete. Răspunsul comisiei confirmă luarea în considerare a argumentelor, însă nu clarifică modul în care acestea au influențat forma legii.

Ulterior, Parlamentul a continuat procedura și a readoptat proiectul, ceea ce face necesară examinarea textului rezultat și a mecanismelor efective de aplicare.

Rămân relevante câteva întrebări de interes public: cum sunt selectate exemplarele vizate, cum se verifică respectarea cotelor, ce date justifică nivelurile anuale și ce garanții există pentru protejarea populațiilor de urs brun?

Protejarea vieții cetățenilor și respectarea legislației europene nu sunt obiective care se exclud. Provocarea legislativă este construirea unui sistem care să le asigure simultan, prin măsuri justificate, transparente și verificabile.