octombrie 14, 2026
Mulți cetățeni și voluntari se întreabă dacă adăposturile de câini administrate de ADI (Serviciul Județean pentru Ocrotirea Animalelor Fără Stăpân Hunedoara) sunt private. Răspunsul juridic formal este: NU, ele sunt de drept public. Însă modul în care funcționează ascunde o realitate complet diferită și abuzivă.Iată analiza strictă a regimului lor juridic, bazată pe documente și legislație:
📌 1. NATURA PROPRIETĂȚII: Regim de drept public
Terenurile și clădirile adăposturilor (Sântuhalm, Brad, Călan, Orăștie) nu sunt proprietate privată. În Cărțile Funciare, proprietarii sunt Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT) — primăriile locale și Consiliul Județean. ADI deține doar un drept de folosință sau administrare. Din acest motiv, imobilele sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile (nu pot fi vândute sau executate silit).
Terenurile și clădirile adăposturilor (Sântuhalm, Brad, Călan, Orăștie) nu sunt proprietate privată. În Cărțile Funciare, proprietarii sunt Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT) — primăriile locale și Consiliul Județean. ADI deține doar un drept de folosință sau administrare. Din acest motiv, imobilele sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile (nu pot fi vândute sau executate silit).
🛑 2. ÎNCĂLCAREA FLAGRANTĂ A LEGII SPECIALE OUG nr. 155/2001
Delegarea și operarea serviciului prin acest holding regional reprezintă o încălcare flagrantă și directă a legii speciale care guvernează acest domeniu.
Delegarea și operarea serviciului prin acest holding regional reprezintă o încălcare flagrantă și directă a legii speciale care guvernează acest domeniu.
-
- Actul normativ special OUG nr. 155/2001 nu conține absolut nicio prevedere care să permită realizarea serviciului de gestionare a câinilor prin asocieri, aderări sau înfrățiri de tip ADI.
- Articolul 1, alineatul (1) din ordonanță instituie o obligație strict individuală și nominală: „Consiliile locale […] au obligația de a înființa […] servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân”. Normele metodologice impun ca serviciul să poarte nominal denumirea localității respective. Autoritățile au nesocotit complet această obligație legală expresă, dizolvând competențele locale obligatorii într-o asociație județeană.
💰 3. DOVADA EXPLOATĂRII COMERCIALE: Cotizații + Contracte de concesionare
Deși patrimoniul este public, exploatarea lui este una pur economică. Pe lângă cotizația fixă anuală plătită de primării (aprobată recent la 13,5 lei/locuitor/an), ADI încasează sume masive din contractele de delegare a gestiunii prin concesiune.
By aceste contracte, primăriile plătesc tarife directe pentru fiecare activitate (ex. 300 lei/câine capturat). Acest flux financiar arată clar că ADI funcționează ca un operator economic de facto: urmărește profit, are profit și acumulează un excedent financiar anual.
Deși patrimoniul este public, exploatarea lui este una pur economică. Pe lângă cotizația fixă anuală plătită de primării (aprobată recent la 13,5 lei/locuitor/an), ADI încasează sume masive din contractele de delegare a gestiunii prin concesiune.
By aceste contracte, primăriile plătesc tarife directe pentru fiecare activitate (ex. 300 lei/câine capturat). Acest flux financiar arată clar că ADI funcționează ca un operator economic de facto: urmărește profit, are profit și acumulează un excedent financiar anual.
⚖️ 4. ÎNCĂLCAREA DIRECTĂ A DECIZIEI ICCJ NR. 1209/2018
Prin utilizarea acestei formule regionalizate, autoritățile locale au încălcat în mod conștient Decizia nr. 1209/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, definitivă și cu autoritate de lucru judecat.
Instanța supremă a stabilit clar că protocoalele de colaborare permise de lege reprezintă doar un instrument geografic (pentru a putea ridica un adăpost fizic pe teritoriul unui vecin). ICCJ a interzis expres ca aceste acorduri să încalce principiul teritorialității, să anuleze obligația înființării serviciilor proprii sau să transfere competențele administrative către entități terțe.
Prin utilizarea acestei formule regionalizate, autoritățile locale au încălcat în mod conștient Decizia nr. 1209/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, definitivă și cu autoritate de lucru judecat.
Instanța supremă a stabilit clar că protocoalele de colaborare permise de lege reprezintă doar un instrument geografic (pentru a putea ridica un adăpost fizic pe teritoriul unui vecin). ICCJ a interzis expres ca aceste acorduri să încalce principiul teritorialității, să anuleze obligația înființării serviciilor proprii sau să transfere competențele administrative către entități terțe.
🔻 CONCLUZIE
Adăposturile fizice rămân în proprietatea publică a statului. Cu toate acestea, regimul lor de funcționare — bazat pe încasarea tarifelor din contracte de concesiune alături de cotizații — transformă serviciul într-un hibrid comercial. Acest sistem nu doar că urmărește profit pe spatele infrastructurii publice, dar funcționează prin încălcarea flagrantă a OUG nr. 155/2001 și a limitelor stabilite cu autoritate de lucru judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
https://www.replicahd.ro/maidanezii-ca-la-puscarie-cu-zabrele-si-locuri-intunecoase/